În patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române Iași se păstrează un manuscris pe suport de pergament, un Tetraevanghel în limba greacă din secolul al XII-lea.
Manuscrisul, legat cu coperte din lemn învelite în piele naturală, se remarcă prin bogăția ornamentaţiilor – iniţiale, motive florale, viniete şi frontispicii în culori de roşu, albastru ultra-marin, verde, protejate cu peliculă preparată din albuș de ou și aur coloidal.
Tetraevanghelul se compune din patru secţiuni ce cuprind pasaje ce se citesc la oficiile liturgice specifice unor sărbători cu dată schimbătoare ale anului, 11 Evanghelii ale Învierii, pasaje ce se rostesc la oficiile liturgice specifice sărbătorilor fixe, aşa numitele „Evanghelii deobşte, de toată trebuinţa la zilele sfinţilor care nu au Evanghelii, la Sfântul Maslu, la cununie, la mort”, Pascalia (calculul datei Paştelui) şi rânduiala citirii Evangheliilor în cursul anului bisericesc.
Scris de unul sau mai mulți copiști, rămași anonimi în scriptoriul vreunei mănăstiri din spațiul bizantin, volumul cuprinde 392 de file, dintre care ultimele (8 file), pe suport din hârtie, au fost adăugate ulterior, probabil la restaurarea manuscrisului survenită mai târziu, în secolele XV-XVI.
Caligrafia elegantă păstrează, la fila 320, o însemnare scrisă ulterior, probabil chiar de proprietar: „A smeritului şi păcătosului Nicolaos Bizuenos” (Νικολάου του Βιζύης).
Manuscrisul ar fi fost adus în spațiul românesc pentru a servi drept sursă pentru traducerea textelor liturgice în slavonă, proces început odată cu apariția primelor formaţiuni statale româneşti și constituirea structurilor ecleziastice în secolele XIV-XV.
Traducerea primelor texte de acest gen în limba slavonă s-a realizat la început de cele mai multe ori de pe manuscrise în limba greacă ce aveau o largă răspândire în spațiul cultural bizantin.
Tetraevanghelul grecesc reîntregește lista manuscriselor religioase bizantine și dovedește importanța incontestabilă a răspândirii Sfintei Scripturi în comunitățile creștine din spațiul românesc.
Exemplarul poate fi admirat în cadrul expoziției temporare Ars Scribendi. O istorie a cuvântului scris în Antichitate și Evul Mediu (Casa Muzeelor, 31 august – 30 septembrie 2023).
Muzeograf Ana Honcu (Casa Muzeelor – Muzeul Literaturii Române)
