Animați de pasiunea comună pentru literatură și de același crez politic, Vasile Alecsandri (1821-1890) și Costache Negri (1812-1876) au legat o prietenie statornică. Legătura frățească dintre cei doi a contribuit și la întâlnirea lui Vasile Alecsandri cu marea sa iubire, Elena Negri (1820-1847), fostă Vârnav-Liteanu, sora lui „Moș Costachi”.
În patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române Iași se află o fotografie înrămată a poetului Vasile Alecsandri, cu următoarea dedicație: Lui Nicu Negri. Suvenir amical. V. Alecsandri, 1876.
Nicu Negri era nepot de văr al doilea al lui Costache Negri, fiu al spătarului Nicolae Negri și al Mariei Krupenschi; bunicul său, Mihalache Negri, era văr primar cu tatăl lui Costache Negri, banul Petrache Negri. Nicu Negri a mai avut un frate, Alexandru (căsătorit cu Ruxandra Bosie) și trei surori: Catinca (căsătorită cu 1. Iacob Laszenski; 2. Iordache Costaki)[1], Pulheria (căsătorită cu Iancu Prăjescu)[2] și Zulnia (căsătorită cu Cornilie Măldărescu).
Nicu Negri (m. 1910) a fost căsătorit cu Lucia Racoviță (1838-1913), strănepoata domnului Țării Românești, Ștefan Racoviță, și stră-strănepoată a domnului Moldovei, Mihai Racoviță. Au avut patru urmași: Cleopatra (căsătorită cu Constantin Krupenschi), Nicolae (căsătorit cu Ana Hagiopol), Maria Laetiția (căsătorită cu profesorul universitar Vladimir Ghidionescu) și Constantin.
Menționăm că nepoata de vară a doua a lui Costache Negri, Maria-Frieda Steege (1843-1900) – și vară de gradul al III-lea cu Nicu Negri –, a fost căsătorită cu Gheorghe Greceanu (1835-1878), identificat de scriitorul și genealogistul Constantin Gane cu personajul Guliță din Chiriţele lui Vasile Alecsandri: „Anastasia Greceanu, născută Balș, răsbunica mea după mamă (…) e coana Chirița a lui Alecsandri. Se zice că acesta a venit la Pârâul Glodului[3] și fiind rău primit a scris acele piese de teatru spre a se răzbuna. Numirile din piesă corespund cu ale copiilor ei: Guliță = Georges Greceanu, Calipsița = Canano…”[4]
Iulian Pruteanu-Isăcescu (Șef Birou programe culturale)
[1] Pentru mai multe detalii despre Catinca Costaki, născută Negri, vezi Ștefan S. Gorovei, O scrisoare a Catincăi Negri, în „Prutul”, anul X(XIX), nr. 2(66), Huși, 2020, p. 115-123.
[2] Pulheria și Iancu Prăjescu au fost bunicii genealogistului I.C. Miclescu-Prăjescu (1892-1973).
[3] Pârâul Glodului sau Valea Glodului = moșia unde se afla conacul vornicesei Anastasia Greceanu (astăzi, sat aparținător comunei Vulturești, jud. Suceava).
[4] Vezi C. Gane, A existat coana Chirița?, în „Magazin istoric”, anul II, nr. 9(18), București, septembrie 1968, p. 90.
