În patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române Iași se află o fotografie cu muzicologul, folcloristul și etnograful Teodor T. Burada, surprinsă într-o călătorie la Ierusalim. Vizita în Orașul Sfânt, ca majoritatea drumurilor în străinătate, trebuie să fi avut drept scop redeșteptarea în românii de acolo a iubirii pentru muzică și pentru tradițiile strămoșilor.
Cărturar de formație enciclopedică, conectat la evenimentele culturale ale epocii, Teodor T. Burada (3 octombrie 1839 – 17 februarie 1923), după experiența de cadet la Școala Militară, elev la Academia Mihăileană și student (pentru doi ani) la Facultatea de Drept a Universității din Iași, a plecat la Paris pentru a-și perfecționa studiile, unde a urmat studii juridice, dar și Conservatorul de Muzică, fiind chiar primul student din Moldova înscris la această instituție. Licențiat în Drept în 1865, s-a întors în țară un an mai târziu, pentru a ocupa, timp de douăzeci de ani, funcții în magistratură, la Roman, Galați, Focșani și Iași.
În 1877, a devenit profesor de teorie și solfegiu la Conservatorul din Iași. Până la pensionare, s-a dedicat cu pasiune preocupărilor sale pedagogice și culturale. De-a lungul timpului, a colaborat la publicații prestigioase, a făcut parte din numeroase societăți culturale și a fost membru corespondent al Academiei Române.
A.D. Xenopol, în 1904, aprecia că pe tărâm etnografic, folcloristic, arheologic și literar, Teodor T. Burada este cel dintâi care s-a interesat de soarta românilor care trăiau în diferite țări. Scopul acestor călătorii îl explică muzicologul însuși, într-o sinteză, astfel: „Pe acești frați ai noștri locuind în țările străine, purtând greu jug al străinismului, i-am cercetat de aproape, vorbind despre ei în destule scrieri ce am publicat”.
Muzeograf Laura Terente (Colecția „Istoria teatrului românesc”)
