Mihai Codreanu (1876-1957) a deținut un samovar din bronz, de mărime medie, fabricat la începutul secolului XX în oraşul Tula (Rusia), renumit centru de fabricare a samovarelor.
Corpul vasului, de formă cilindrică, prevăzut cu două mânere și un robinet tip canea, este fixat pe o bază paralelipipedică cu patru piciorușe. La partea superioară este prevăzut cu un capac detașabil și un arzător de forma unei coroane, cu orificii de aerisire, pe care se așază ibricul (ceainicul) în care se fierbe esența de ceai. Mijlocul vasului este străbătut de un tub vertical în care se face focul cu vreascuri sau se pun cărbuni încinși, încălzind astfel apa din recipient. Ceaiul ce urma a fi servit era o combinație dintre decoctul foarte concentrat din ibric și apa, menținută la punctul de fierbere, din vasul principal, în funcție de preferința băutorului.
Pe corpul samovarului, pe lângă numele atelierului și al localității în care a fost realizat obiectul ‒ N.I. Bataşev din Tula (cu alfabet chirilic), sunt poansonate diferite blazoane care „vorbesc”, în funcție de numărul lor, de măiestria meșterilor fabricanți și de premiile primite la diverse expoziții.
Celor care îi treceau pragul casei, Mihai Codreanu le oferea, în semn de prețuire şi prietenie, alături de prăjituri, dulceaţă, biscuiţi dulci sau bomboane, această băutură nobilă, minuţios pregătită în samovarul său care trona pe mijlocul mesei din sufrageria Vilei Sonet. Nume de seamă din literatura și cultura română s-au bucurat de ospitalitatea sonetistului, dacă ne gândim la Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, George Topîrceanu, Ionel și Păstorel Teodoreanu, George Lesnea, Demostene Botez, Grigore T. Popa, Miluță Gheorghiu, Anny Braesky, Aurel și Maricica Ghițescu, Sorana Țopa, Mărioara Davidoglu ș.a.
Samovarul sonetistului poate fi admirat în expoziția permanentă a Muzeului „Mihai Codreanu” (Vila Sonet).
Muzeograf Beatrice Panțiru (Muzeul „Mihai Codreanu”)
