Mitropolitul Dosoftei (1624-1693) este considerat, fără tăgadă, autorul primei noastre cărți „de intenție poetică”, Psaltirea în versuri, întocmită „din zel poetic”, nu dintr-o „necesitate rituală reformatoare, flagrantă” (Augustin Z.N. Pop, Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, Cernăuți, 1943).
Rezultat al unei munci laborioase: „cu lungă osteneală în mulț ai socotită și cercată prin svintele cărț”, Psaltirea în versuri nu este o traducere, ci o încercare de tipul parafrazei versificate, o „transferare a poeziei psalmistului în limba română” (Al. Andriescu, Studiu introductiv la Dosoftei, Opere, București, 1978), în așa fel încât „să poată trage hirea omului cătră cititul ei”. Prin Psaltirea „pre verșuri tocmită” se așază „temelia versificației în literatura noastră cultă” (N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, București, 1980).
Exemplarul din Psaltirea în versuri a Mitropolitului Dosoftei, tipărit în Polonia la mănăstirea Uniev (1673), intrat în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române Iași în vara anului 1972, a fost găsit la Huși, în podul casei unei bătrâne, rudă a episcopului Iacov Antonovici. Descoperitorul, arheologul Gheorghe Melinte, directorul Muzeului Municipal Huși, a fost cel care i-a propus muzeografului Ion Arhip, directorul Muzeului de Literatură al Moldovei, achiziția vechii cărți „ce ar trebui să stea într-o vitrină la Casa «Dosoftei»”, inaugurată în august 1970, unde funcționa secția de literatură română veche (cf. Ion Arhip, Odiseea muzeelor ieșene, Iași, 2016).
Iulian Pruteanu-Isăcescu (Șef Birou Programe culturale)
