Inaugurarea statuii din Iași a poetului și dramaturgului Vasile Alecsandri a reprezentat un adevărat moment de celebrare a ceea ce bardul de la Mircești a însemnat atât pentru literatura română, cât și pentru întregul popor. Evenimentul fusese inițial programat pentru 22 mai 1905, dar a fost amânat de mai multe ori, ajungând să aibă loc pe 15 octombrie 1906. Data nu a fost stabilită întâmplător, ci a fost corelată cu sărbătoarea Sf. Parascheva, eveniment religios ce prilejuia sosirea în capitala Moldovei a foarte mulți credincioși.

Pe lângă cei care ajungeau la Iași purtați de credința în ocrotitoarea Moldovei, evenimentul dedicat memoriei poetului a reunit în Piața Teatrului numeroase personalități, reprezentanți ai clerului, a diferitor instituții, organizații și publicații din întreaga țară. Printre participanți s-au numărat, de asemenea, soția și fiica lui Vasile Alecsandri, Paulina Alecsandri și Maria Gh. Bogdan. O parte dintre discursurile ținute cu această ocazie au fost publicate în gazetele vremii[1], la fel cum s-a întâmplat și cu poeziile care au fost închinate bardului de la Mircești. Versurile scrise de Elena Văcărescu, A. Naum, Matilda Poni, Riria – soția lui A.D. Xenopol – și alții au fost publicate în albumul special dedicat evenimentului și mai apoi, în revista „Arhiva”[2], în numerele din septembrie și octombrie, precum și în periodicul „Evenimentul”[3].

Tot în această publicație, pe prima pagină a numărului din 14 octombrie 1906, cu o zi înaintea inaugurării monumentului, a apărut poezia scrisă de sonetistul Mihai Codreanu în cinstea bardului de la Mircești. Această „odă festivală care să comemoreze și să înalțe gloria nemuritorului scriitor”[4] avea aceeași structură de sonet italian care l-a consacrat ulterior.

În perioada premergătoare inaugurării statuii, la sfârșitul lunii septembrie, Mihai Codreanu s-a adresat Primăriei Iași, solicitând un sprijin de 150 lei pentru tipărirea odei pe hârtie velină și de mătase[5]. Exemplarele urmau să fie dăruite participanților la eveniment. Cererea sa a fost aprobată, însă suma a fost redusă la 120 lei, bani pe care sonetistul i-a încasat în aceeași zi[6]. „Statuia lui Alecsandri” a fost tipărită cu tuș negru pe mătase cu o discretă nuanță de albastru deschis, decorată în partea superioară cu un frontispiciu format din casete cu motive vegetale unite de un chenar dublu cu motive geometrice la interior. La finalul poemului a fost imprimată o pereche de rândunele în zbor.

Sonetul închinat „celui mai mare și mai gingaș poet român” (N.A. Bogdan) a fost publicat,  mai târziu, în volumul „Statui”, apărut, în 1914, la editura „Viața românească”. Se alătura altor sonete, precum „Statua lui Ştefan” (1904), „Statua lui Miron Costin” (1904), „Statuii lui Eminescu” (1911), care cinsteau memoria unor personalități de seamă. În anul următor publicării, volumul a fost distins de Academia Română cu  premiul „Năsturel-Herescu”.

Acest exemplar tipărit pe mătase face parte din patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române din Iași și reprezintă obiectul lunii octombrie, fiind expus la Muzeul „Mihai Codreanu” (Vila Sonet) din strada Rece nr. 5, în perioada 1-31 octombrie 2021, în intervalul orar 10:00-17:00, de marți până duminică (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare).

Muzeograf Andreea Tacu (Compartiment Evidență și clasare bunuri culturale)

[1] Vezi, de exemplu, „Ecoul Moldovei”, anul XV, nr. 7 (22 octombrie 1906, p. 2), nr. 8 (5 noiembrie 1906, p. 2-3);  
„Evenimentul”, anul XIV, nr. 198 (18 octombrie 1906, p. 2-3), nr. 200 (20 octombrie 1906, p. 2-3).
[2] „Arhiva”, anul XVII, nr. 9, Iași, septembrie 1906, p. 373-381;
[3] „Evenimentul”, anul XIV, nr. 196 (14 octombrie 1906, p. 1), nr. 197 (17 octombrie 1906, p. 1), nr. 199 (19 octombrie 1906, p. 2).
[4] SJANIS, Primăria Municipiului Iași, dos. 237/1900, vol. II, f. 580
[5] Ibidem.
[6] Ibidem, f. 581.