Magazin online2022-02-04T10:17:07+03:00

Editura Muzeelor Literare Iași

Înființată în iunie 2013, în cadrul MNLR Iași, Editura Muzeelor Literare își dezvoltă activitatea editorială pe mai multe direcții, publicând:

  • opere ale scriitorilor clasici români, patroni ai muzeelor administrate de instituție;
  • traduceri în limbi străine ale clasicilor români (beneficiind de programul de rezidențe FILIT pentru traducători);
  • cărți care valorifică patrimoniul MNLR Iași și cel al culturii naționale; eseuri ale unor autori contemporani care reinterpretează într-o manieră autentică operele clasicilor;
  • revista „Dacia Literară”, într-un nou concept editorial.
  • Stoc epuizat
    Mihail Sadoveanu considera acest roman umoristic „o capodoperă în proză” a lui George Topîrceanu, roman care, deși a rămas neterminat, a cucerit publicul de toate vârstele cu prezentarea acestui personaj nonconformist. Poetul a publicat un prim capitol în 1934 în „Revista Fundațiilor Regale”. Acestui prim capitol au urmat Sisoe se pogoară pe pământ (revista „Însemnări ieșene”, 1936 ) și Sisoe începe să facă minuni („Însemnări ieșene”, 1938 ). Tot în 1938, la un an de la moartea sa, a apărut în volumul „Postume”, îngrijit de Otilia Cazimir.
  • Prin această temă nu am căutat neapărat izolarea, cuvântul sau starea, ci și angoasa, fobia, tristețea, dramatismul, anxietatea, însingurarea rezultate din starea de izolare. Antologia, ce conține câte un poem scris de autori cunoscuți, foarte cunoscuți și mai puțin cunoscuți – unii chiar la început de drum – în arena poeziei românești contemporane, va rămâne, cu siguranță, în viitor, un document literar și social. Volumul este omogen, cu poeme de forță, în mare parte cu o vădită amprentă dark. Cum altfel?

    Cătălin-Mihai Ștefan (coordonatorul antologiei)

  • „În bojdeuca unde locuiesc eu, dorm afară și pe vremea asta, în 18 spre 19 septemvrie. De veți avea răbdare, că bunătate totdeauna ați avut, veți întreba poate, unde-i bojdeuca mea? Vă voi răspunde respectuos: în mahalaua Țicău, ce-i mai zic și Valea plângerei, strada Țicăul de Sus, no. 4 (dacă se mai poate numi stradă o hudicioară dosnică, plină de noroi păn’ la genunchi, când sunt ploi mari și îndelungate, zise și putrede, și la secetă geme colbul pe dânsa). Iar bojdeuca de căsuță în care locuiesc eu de vreo 18 ani e de vălătuci și povârnită spre cădere pe zi ce merge, de n-ar fi răzămată în vreo 24 de furci de stejar și acelea putrede. Iarna dorm într-o odăiță toată hrentuită, iară vara într-un cerdăcel din dos, începând de pe la mai și sfârșind pe la octomvrie, când este vremea bună cum îi acum. Așa m-am deprins”.   Ion Creangă către Titu Maiorescu [19 septembrie 1887]
  • Antologia cuprinde textele declarate câștigătoare în anul 2020 la Concursul Național „Ion Creangă” de creație literară – Povești, ediția a XXVIII-a. Juriul concursului, format din scriitori, angajați ai Muzeului Național al Literaturii Române Iași, a desemnat 3 câștigători la secțiunea „Poveşti scrise de copii” și 9 câștigători la secțiunea „Poveşti scrise de adulţi:
    • Copii:
    Miruna Alexandru, „Cumătra vulpe se întoarce” Bogdan-Gabriel Harhas, „Muguraș și Orașul Florilor” David-Pavel Barat, „Povestea creionului”, „Insula salvării”, „Pățania”
    • Adulți:
    Lorena Anastasiu, „Castelul din adâncuri” Sergiu Ivanov, „Poveste din taiga” Adriana-Cătălina Grigore, „Silvia din codru” Cezar-Florin Ciobîcă, „Stinky” Lăcrămioara-Geta Dimulete, „Porumbelul de Paște” Ștefan-Constantin Prăjină, „Prințul Florilor și coroana fermecată” Savu Popa, „Meteorologul stațiunii sau Războiul alb”, „Molda sau jocul strigoaicelor”, „Ploaia blestemată”, „Ielele de ceață” Mădălina-Bianca Partenie, „Adina Amandina și dulciurile buclucașe” Cristina-Beatrice Preda, „Motocel și primăvara albastră”  
  • Prin vânzarea din 5 mai 1901, „a caselor cele mari cu dependințile: grădina, fântâna, pivnița și terenul lor”, dintre Vasile Pogor și principesa Maria Moruzzi, pentru suma de 97.000 lei, se încheie capitolul pogorăsc al destinului acestei case, început în anul 1776, prin cumpărătura pitarului Ioniță Cerchez. (…) Pentru casele cele mari a început etapa Moruzzi-Brătianu, care a presupus reparații radicale, prefaceri arhitecturale și modernizări, precum și amplasarea stemei familiei domnitoare a Moruzeștilor pe frontonul casei.
  • De la deschiderea Casei Muzeelor încoace, cel mai fotografiat loc este, fără îndoială, sala „Rezervația de îngeri”, concepută de artistul vizual Felix Aftene și dedicată poetului Emil Brumaru. Nu au fost puțini însă nici vizitatorii care, inspirați și emoționați de acest spațiu muzeal, și-au exprimat dorința de a găsi la magazinul nostru de suvenire o carte de poezie semnată Emil Brumaru. În întâmpinarea dorinței lor, scoatem în lume astăzi o antologie „cu îngeri”... Nicoleta Dabija
  • „În patrimoniul Vilei Sonet de pe strada Rece nr. 5, din Iași, casă pe care a construit-o și în care a locuit Mihai Codreanu în ultimul sfert de veac, se găsesc manuscrisele și cupeurile din ziare a 396 de aforisme. Parte din ele au mai fost publicate și postum în diverse cărți și periodice printre care: Mihai Codreanu – Scrieri, de Constantin Ciopraga și Ilie Dan, Sonete și aforisme (ediție îngrijită și prefațată de Ion Arhip), revista Cronica (anul I, nr. 24, 23 iulie 1966); dar niciodată în totalitate, într-un volum de sine stătător. După mai bine de un secol de la elaborarea acestor maxime, volumul Din Filosofia Nimicului vine, oarecum, să împlinească în parte visul autorului.” (Beatrice-Iuliana Panțiru, Prefață)  

Dezactiveaza titlul coloanei Mega Menu

Go to Top