Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca) – primul muzeu literar din România

„Bojdeuca de căsuță” în care a locuit iubitul povestitor român aproape de două decenii (1872-1889) – găzduind aici și pe Mihai Eminescu – a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, în urma implicării Comitetului „Ion Creangă”, înființat la 29 octombrie 1917, care avea „de scop, în primul loc, reclădirea bujdeucei lui Creangă, cum apoi alte măsuri, pentru perpetuarea numelui și a operei sale”.

Din octombrie 1990, Bojdeuca lui Ion Creangă se află în subordinea Muzeului Literaturii Române Iași (devenit, în anul 2015, Muzeul Național al Literaturii Române Iași), instituție care s-a desprins din Complexul Muzeistic Iași (devenit, după 1990, Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași), și care gestionează, în prezent, 12 muzee și colecții și 4 puncte muzeale în municipiul și județul Iași.

La aniversarea Centenarului, Bojdeuca lui Ion Creangă este cel mai vizitat obiectiv al Muzeului Național al Literaturii Române Iași, anual trecându-i pragul între 40.000 și 50.000 de vizitatori.

Cel mai vizitat muzeu din Iaşi, Bojdeuca „Ion Creangă”, se înfăţişează vizitatorilor din ţară şi străinătate nu ca o arhivă, ori ca o colecţie de documente vechi, originale, ci ca o sinteză vie, ca o oglindă modernă a vieţii şi operei unui mare creator român şi a lumii româneşti  şi europene în care a trăit Ion Creangă.

Muzeul „Vasile Alecsandri”, Mirceşti

Deschisă publicului în 1928, sub egida Academiei Române, casa de la Mircești a lui Vasile Alecsandri a devenit muzeu memorial în anul 1957 și a fost reorganizată în 1987, și restaurată în anii 1991-1992, 1998. Expoziția permanentă cuprinde fotografii, tablouri, manuscrise, reviste, cărți rare, obiecte diverse ce se constituie într-un sugestiv drum al vieții și operei lui Alecsandri.

Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul”

Construită, conform unor atestări documentare, în timpul domniei lui Antonie Ruset, între anii 1677-1679, clădirea, care adăpostește secția de literatură veche, a fost sediul celei de a doua tiparnițe din Iași, în perioada 1679-1686. În această clădire a fost organizată, în 1970, o expoziție reprezentativă pentru literatura română veche. Cu prilejul canonizării Mitropolitului Dosoftei (2005), numele muzeului a devenit „Sf. Ierarh Dosoftei  – Mitropolitul”.

Muzeul „Mihai Codreanu”

Deschisă publicului în 1970, casa-muzeu în care a locuit Mihai Codreanu, a fost construită în anul 1934, pe un teren donat sonetistului de Primăria Iași ca o recunoaștere a admirabilei sale activități. Casa se păstrează aproape în întregime așa cum arăta în timpul vieții poetului, cu toate valorile artistice, cu biblioteca, biroul de lucru, sufrageria, dormitorul și toate celelalte anexe.

Muzeul „Vasile Pogor”

În inima Iașului se află „casa cu ferestre luminate”, în saloanele căreia își dădeau întâlnire câteva dintre personalitățile care au marcat istoria României moderne: Maiorescu, Alecsandri, Xenopol, Conta, Caragiale, Eminescu, Slavici, Creangă și mulți alții. Pe atunci această casă aparținea lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii celebrei societăți literare „Junimea”, și a găzduit nenumărate ședințe junimiste.

Muzeul a beneficiat, prin grija Ministerului Culturii și Cultelor, a Consiliului Județean și a Primăriei Iași, de lucrări de restaurare în perioada 1994-2006. Expoziția permanentă, reorganizată și inaugurată la 13 octombrie 2006, reunește aspecte de istorie literară parcurgând, pe etape, o perioadă de circa 150 de ani.

Muzeul „Otilia Cazimir”

Casa în care a locuit şi a creat Otilia Cazimir a devenit muzeu memorial în 1972. Biroul la care scria Otilia Cazimir este plin de manuscrise. Călimara, ochelarii şi alte obiecte personale par că o aşteaptă. Biblioteca abundă în cărţi cu dedicaţii. Portrete ale sale sau peisaje din zona Bucşinescu, realizate de pictori din şcoala ieşeană, precum Victor Mihăilescu-Craiu, Nicolae Constantin ş.a. dau măsura preţuirii de care se bucura Otilia Cazimir în rândul artiştilor plastici.

Colecţia „Istoria teatrului românesc” (Muzeul Teatrului)

Poate că nu era loc mai potrivit decât Iaşul pentru deschiderea unui muzeu dedicat istoriei teatrului şi acest lucru se întâmpla în decemdrie 1976, la 160 de ani de la reprezentaţia primului spectacol în limba română, Mirtil şi Hloe, pus în scenă de Gheorghe Asachi, în decembrie 1816. Muzeul Teatrului s-a constituit într-un ansamblu de colecții unicat de afișe, costume, artă plastică și decorativă, manuscrise, fotografii etc.

Muzeul „Mihail Sadoveanu”

În data de 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoaşte momentul sărbătoresc al inaugurării sale ca Muzeu Memorial „Mihail Sadoveanu”. Sunt prezenţi la festivitate: fiica scriitorului, Profira Sadoveanu, soţia scriitorului, Valeria Sadoveanu, I.P.S. Teoctist, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, scriitori şi oameni de cultură, oficialităţi din Iaşi, un numeros public. Gazde sunt muzeografii Muzeului Literaturii Române din Iaşi, cei care, cu efort şi stăruinţă, au dat clădirii destinaţia şi înfăţişarea de astăzi.

Muzeul „G. Topîrceanu”

Micuţa, discreta, aproape misterioasa casă a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a aparţinut poetului Demostene Botez. Aici a fost instalat şi sediul revistei „Însemnări literare”, la 8 ianuarie 1919, din care făceau parte: M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu şi Demostene Botez. Memorialul a fost inaugurat la 22 iunie 1985, cu un an înaintea centenarului naşterii poetului (centenar UNESCO).

Muzeul „Mihai Eminescu”

Clădirea din Parcul de Cultură Copou a fost inaugurată în anul 1989 ca un omagiu adus poetului la Centenarul morţii sale şi este, după părerea specialiştilor în domeniu din România, a zecilor de mii de vizitatori din ţară şi de peste hotare, un adevărat monument de arhitectură capabil să evoce prin sine însuşi dimensiunile creaţiei eminesciene. Un punct de maxim interes pentru public îl constituie expoziţia de fotocopii după Caietele eminesciene, aflate în manuscris la Academia Română din 1902.

Muzeul „Nicolae Gane”

Casa „N. Gane” funcţionează cu două secţiuni: Muzeul „N. Gane” şi Muzeul Administraţiei Publice a oraşului Iaşi. Integrarea, parţială, a casei scriitorului N. Gane în circuitul cultural muzeal s-a realizat la 13 octombrie 1993.

Muzeul este închis (în conservare).

Muzeul „C. Negruzzi”, Hermeziu-Trifeşti

Casa, inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995, i-a avut ca oaspeţi, de-a lungul timpului, pe Mihalache Sturdza, Al.I. Cuza, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, P.P. Carp, majoritatea scriitorilor junimişti şi reputaţi actori ai Teatrului Naţional ieşean, muzicieni ca Eduard Caudella, în prezenţa căruia cei doi fraţi, Leon şi Iacob, cântau la pian şi flaut.

Muzeul Literaturii Române din Iaşi a restaurat casa în anii 1993-1995, reconstituind muzeografic viaţa şi activitatea acestei familii de cărturari.

Muzeul a fost nominalizat între altele 65 din întreaga Europă, de către Fundaţia EMYA din Bristol pentru Premiul Muzeului European al anului 1996.

Galeriile „Pod-Pogor”

Inaugurate la 24 ianuarie 2002, Galeriile „Pod-Pogor” au fost concepute pentru a alătura pe aceeaşi scenă poezia, arta plastică, arta decorativă, actul dramatic, muzica. Spaţiul expoziţional generos a permis, de-a lungul anilor, amenajarea unei palete foarte diverse de expoziţii iar scena a găzduit spectacole de înaltă ţinută organizate de trupe de teatru profesionist sau de amatori.

Punctul muzeal „Cezar Petrescu”, Cotnari

Punctul muzeal „Cezar Petrescu” de la Cotnari a fost inaugurat la 2 octombrie 2015, în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, valorificând Fondul „Cezar Petrescu”, donat Muzeului Literaturii Române Iași de Smaranda Chehata (sora scriitorului).

Punctul muzeal a fost realizat în parteneriat cu Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași și Primăria Comunei Cotnari și a funcționat în perioada 2015-2020.

Punctul muzeal „Dimitrie Anghel”, Miroslava

Punctul muzeal „Dimitrie Anghel” de la Miroslava a fost inaugurat la 18 aprilie 2016, în urma unui parteneriat dintre Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași și Primăria Comunei Miroslava. Între anii 1971-1990, în conacul de la Corneşti, unde s-a născut poetul Dimitrie Anghel a existat un punct muzeal. Aici erau expuse manuscrise, reviste, fotografii, cărți ale poetului. După Revoluția din 1989, punctul muzeal de la Cornești a fost închis temporar pentru restaurare, iar între anii 1990-1992, conacul, beciul și celelalte anexe au fost demolate până la fundație de către locuitorii din sat.

Punctul muzeal „Dimitrie Anghel” a funcționat în perioada 2016-2020.

Punctul muzeal „Ionel Teodoreanu”, Golăiești/Medeleni

Punctul muzeal „Ionel Teodoreanu” de la Golăiești a fost inaugurat la 20 mai 2016, în urma unui parteneriat dintre Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași și Primăria Comunei Golăiești.

Expoziția documentară care reconstituie muzeografic viaţa şi activitatea scriitorului Ionel Teodoreanu cuprinde fotografii de familie, mobilier de epocă, volume, corespondență, fotocopii după manuscrise etc.