În luna aprilie 2023, proiectul Obiectul lunii Art Nouveau continuă prin expunerea unei statuete din bronz patinat maro ce i-a aparținut actorului și profesorului State Dragomir (1870-1920), partenerul de scenă preferat al actriței Aglae Pruteanu.
Statueta ce face obiectul expoziției se numește Manon și este reprezentarea artistică a eroinei romanului intitulat Povestea cavalerului des Grieux și a lui Manon Lescaut, scris de Antoine François Prévost (cunoscut ca abatele Prévost, 1697-1763), apărut în anul 1731. Din cauza unor detalii picante și a unor comportamente considerate libertine la vremea respectivă, cartea a fost interzisă. Numeroase exemplare neoficiale au continuat să circule, bucurându-se de un real succes. În anul 1753, a apărut o ediție revizuită, cu o tentă ceva mai moralizatoare. Așa cum scria Garabet Ibrăileanu într-o notă pe marginea cărții în revista Viața Românească din 1911, „Această veche carte e pururea tânără”.
Cu tot scandalul iscat în societate, Manon a devenit arhetip în literatură, muzică și artă, iar romanul a avut succes și s-a bucurat de mare popularitate, fiind sursă de inspirație pentru mulți muzicieni din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În acest sens, operele Manon de Jules Massenet (1884) și Manon Lescaut de Giacomo Puccini (1893) sunt cele mai cunoscute și înscrise deseori în repertoriile teatrelor lirice.
Imaginea femeii a fost extrem de prezentă în producția artistică Art Nouveau. Noțiunea de femeie ca întruchipare a purității sau opusul ei a fost o temă comună în arta și literatura din perioada amintită. La finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, numeroși artiști au reprezentat femeia în forme idealizate, seducătoare, fie ca o femeie eterică și misterioasă, fie ca un simbol al naturii, ca o femeie activă și vibrantă sau o femeie fatală, adesea cu părți ale corpului dezgolite și cu părul curgător.
Statueta Manon, realizată în primul deceniu al secolului al XX-lea, păstrează caracteristicile noului stil punând accent pe ilustrarea formelor feminine. Tânăra este reprezentată bust, cu o ținută ușor provocatoare, cu un decolteu generos și o năframă înnodată peste buclele părului. Chipul delicat emană blândețe, gingășie, dar ochii trădează o tristețe profundă. Eroina, privind peste umăr, parcă regretă condiția femeii din alte vremuri. Dacă în secolul al XVIII-lea (când se petrece acțiunea romanului), femeia era văzută mai mult ca o marfă, cu timpul, emanciparea ei a fost notabilă, devenind independentă.
Complementar obiectului expus, publicul se va bucura de o prezentare audio-video cu informații și imagini despre romanul care a stat la baza lucrării de artă, despre proprietarul statuetei, precum și alte sculpturi Manon semnate de artiști celebri precum Auguste Rodin și Emmanuel Villanis, totul pe un fond muzical din opera cu același nume a lui Jules Massenet.
Expoziția, realizată la Colecția „Istoria teatrului românesc”, poate fi vizitată în perioada 1-30 aprilie 2023, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00 – 17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare).
Beatrice Panțiru (muzeografă – Muzeul „Mihai Codreanu” )
