Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare marcată anual în România și în Republica Moldova în data de 15 ianuarie. În această zi, Muzeul Național al Literaturii Române Iași invită publicul să asiste la o conferință ce face parte din proiectul „Iași – Chișinău: legături culturale”, proiect demarat în 2022 și coordonat de Diana Vrabie, muzeografă MNLR Iași.

Conferința „Scriitori români despre un Chișinău «re-făcut» de sovietici” va fi susținută de prof.univ.dr.hab. Aliona Grati, critic și istoric literar, de la ora 15:00, în sala Studio J la Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii. Invitata va vorbi despre proiecțiile Chișinăului reflectate în creația autorilor postbelici, despre rezistența urbei prin cultură într-un context ideologic ingrat, povestind despre mărturiile lăsate de scriitorii ce au reușit să viziteze Chișinăul „re-făcut” de sovietici. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Aliona Grati (n. 25 august 1972) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și a urmat studii de doctorat în cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În prezent, este doctor habilitat în filologie, directoare a Școlii Doctorale de Științe Umanistice, directoarea Programului de stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”, cadru universitar, cercetătoare. Experiența sa profesională se concretizează în lucrări de istorie, critică şi teorie literară, editarea a peste zece monografii, a unor volume coordonate şi îngrijite, a unui dicţionar de teoria literaturii, publicarea a peste 200 de articole ştiinţifice și zeci de participări la conferinţe ştiinţifice şi întruniri culturale. A obținut diverse premii pentru activitatea sa, printre care cele mai recente sunt: Premiul de literatură „Grigore Vieru” al Academiei de Științe a Moldovei și Medalia „Nicolae Milescu Spătaru” a Academiei de Științe a Moldovei, ambele în 2022.

După punerea noii frontiere a URSS pe linia Prutului intrarea românilor în spațiul fostei Basarabii a devenit anevoioasă. În primii ani de după război, frontiera era traversată de delegații cu specialiști în diferite domenii, a căror corectitudine era girată de ARLUS. Pentru noi cei de astăzi, vizitatorii Chișinăului din timpul lui Stalin nu au voce, sunt muți. Ei nu ne spun nimic din ceea ce au văzut sau au gândit. De regulă, candidaturile membrilor delegațiilor erau filtrate riguros, programul și traseul lor era bine reglementat, precum și opiniile lor în presă. Abia prin 1953 și, mai ales, după 1956, când în RSS Moldovenească a fost sărbătorită pentru prima dată „Luna prieteniei româno-sovietice”, grupuri incluzând scriitori au putut să ajungă la Chișinău. Cine au fost aceștia și ce mărturii au lăsat ei constituie preocuparea conferinței noastre. (Aliona Grati)