Editura Muzeelor Literare Iași

Înființată în iunie 2013, în cadrul MNLR Iași, Editura Muzeelor Literare își dezvoltă activitatea editorială pe mai multe direcții, publicând:

  • opere ale scriitorilor clasici români, patroni ai muzeelor administrate de instituție;
  • traduceri în limbi străine ale clasicilor români (beneficiind de programul de rezidențe FILIT pentru traducători);
  • cărți care valorifică patrimoniul MNLR Iași și cel al culturii naționale; eseuri ale unor autori contemporani care reinterpretează într-o manieră autentică operele clasicilor;
  • revista „Dacia Literară”, într-un nou concept editorial.
  • Indiferent că scrie în română sau în franceză, Gheorghe I. Brătianu o face într-un mod ales, care nu se mai întâlnește astăzi. Forța de sugestie a evocărilor sale de aici vine. Limpede, armonios și exact, nicidecum căutat, ci perfect natural, acest stil – o marcă a întregii sale opere – face din lectura acestor pagini nu doar o adevărată desfătare, ci și o lecție de înaltă ținută lingvistică.

    Alexandru-Florin Platon

    S-au împlinit 70 de ani de la sfârșitul tragic al istoricului de mare erudiție Gheorghe I. Brătianu, model de onestitate față de adevărul istoric, care, după cum afirma acesta în chiar ziua semnării Tratatului de la Paris (10 februarie 1947), „poate întârzia uneori, dar nu lipsește niciodată”

    Iulian Pruteanu-Isăcescu

    Gheorghe I. Brătianu, Portrete în istorie. Ediție îngrijită de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Prefață de Alexandru-Florin Platon, Editura Muzeelor Literare, Iași, 2023, 138 pp.
  • Scriitorul Vasile Alecsandri a trăit ca un adevărat „locuitor de la țară”, după propria-i mărturisire, retras într-o „pașnică singurătate”, în „sânul liniștii desăvârșite” de la Mircești, văzut ca un delicios Eldorado: „(…) pe lângă florile primăverii este una care pentru mine se deschide con amore: floarea lenii! O cultivez toată vara și o parte din toamnă. Cum sosește drăgălașa luna mai, eu închid dughiana și nu mă mai apropiu de tarabă… vreu să zic de biurou. Răsturnat pe un jilț american de verandă, gust de dimineață până-n seară acea dulce și fericită îndobitocire care se rudește cu cheful oriental; și mă ghiftui de verdeața câmpului. Je me mets au vert sau pe românește: mă dau la imaș”. „Vremea vremuește” și doar în cumplita iarnă, șezând locului lângă sobă, scriitorul își găsea liniștea și inspirația pentru a lua pana în mână: „Îmi rămâne perspectiva gurii sobei în căsuța mea de la Mircești, în timpul lungilor luni de iarnă. De-aș putea lucra, întemnițarea mea ar avea farmec, căci imaginația mea se dedă la evoluții nebune la vederea zăpezii”. Iulian Pruteanu-Isăcescu, Muzeul „Vasile Alecsandri”. Din istoria casei bardului de la Mircești. Prefață de Mircea Ciubotaru, Editura Muzeelor Literare, Iași, 2023, 162 pp.
  • În cadrul unui proiect editorial FILIT 2023, am invitat douăzeci și doi de autori români să scrie câte o povestire inspirată de unul dintre obiectele expuse în Muzeul Copilăriei în Comunism – parte din Muzeul Național al Literaturii Române Iași –, în încercarea de a valorifica prin literatură memoria afectivă asociată astăzi cu „lucrurile mărunte” din viața copiilor de atunci.   Mulțumim Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) care ne-a fost partener în acest demers.
  • De la deschiderea Casei Muzeelor încoace, cel mai fotografiat loc este, fără îndoială, sala „Rezervația de îngeri”, concepută de artistul vizual Felix Aftene și dedicată poetului Emil Brumaru. Nu au fost puțini însă nici vizitatorii care, inspirați și emoționați de acest spațiu muzeal, și-au exprimat dorința de a găsi la magazinul nostru de suvenire o carte de poezie semnată Emil Brumaru. În întâmpinarea dorinței lor, scoatem în lume astăzi o antologie „cu îngeri”...

    Nicoleta Dabija

  • (RO) În cadrul unui proiect editorial FILIT 2022, Muzeul Național al Literaturii Române Iași a invitat zece autori români să scrie cîte o povestire inspirată de o fotografie, la alegere, din timpul Pogromului de la Iași – iunie 1941. Actualul volum valorifică potențialul literar al fotografiilor de atunci, cu accent pe emoțiile stîrnite astăzi de acestea. Imaginația scriitorilor din prezent atrage atenția asupra realității din trecut, fără să-și aroge dreptul de a dezvălui ori înlocui adevărul istoric. Orice asemănare între persoane reale și personajele din povestiri este întîmplătoare. Mulțumim Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pentru acordul de a reproduce în carte fotografiile-document care i-au inspirat pe cei zece scriitori.     (EN) As part of an editorial project for FILIT 2022, the National Museum of Romanian Literature in Iași invited ten Romanian authors to each write a story inspired by a photograph of their choosing, taken during the Iași Pogrom of June 1941. The resulting volume highlights the literary potential of photographs taken during that time, placing an emphasis on the emotions which they can invoke nowadays. The imagination of contemporary writers can draw our attention towards the realities of the past, without claiming any right to unveil or replace the historical truth. Any resemblance between real persons and the characters of these stories is coincidental. We give thanks to the „Elie Wiesel” National Institute for the Study of the Holocaust in Romania for the rights to print the document-photographs which inspired the ten writers of this book.
  • Prin această temă nu am căutat neapărat izolarea, cuvântul sau starea, ci și angoasa, fobia, tristețea, dramatismul, anxietatea, însingurarea rezultate din starea de izolare. Antologia, ce conține câte un poem scris de autori cunoscuți, foarte cunoscuți și mai puțin cunoscuți – unii chiar la început de drum – în arena poeziei românești contemporane, va rămâne, cu siguranță, în viitor, un document literar și social. Volumul este omogen, cu poeme de forță, în mare parte cu o vădită amprentă dark. Cum altfel?

    Cătălin-Mihai Ștefan (coordonatorul antologiei)

  • În cadrul unui proiect editorial FILIT 2022, Muzeul Național al Literaturii Române Iași a invitat zece autori români să scrie câte o povestire inspirată de o fotografie, la alegere, din timpul Pogromului de la Iași – iunie 1941. Actualul volum valorifică potențialul literar al fotografiilor de atunci, cu accent pe emoțiile stârnite astăzi de acestea. Imaginația scriitorilor din prezent atrage atenția asupra realității din trecut, fără să-și aroge dreptul de a dezvălui ori înlocui adevărul istoric. Orice asemănare între persoane reale și personajele din povestiri este întâmplătoare. Mulțumim Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pentru acordul de a reproduce în carte fotografiile-document care i-au inspirat pe cei zece scriitori.
  • Pastelurile bardului de la Mircești sunt o colecție de stampe impresioniste, „turnate în vers fragil” (Mircea Zaciu), care celebrează viața în integralitatea ei, iar valoarea lor literară trebuie acceptată în contextul cerințelor culturale ale momentului: „Am fost obligat să-mi măsor zborul imaginaţiei şi al condeiului în nivelul puterii actorilor şi a culturii publicului”.Nu greșea cu nimic Titu Maiorescu când afirma că „în Alecsandri vibrează toată inima”, iar „a lui liră multicordă a răsunat la orice adiere ce s-a putut deștepta din mișcarea poporului nostru în mijlocirea lui”. Ediția de față se înscrie în programul Bicentenar Alecsandri (1821-2021) – 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (21 iulie 1821 – 22 august 1890). Vasile Alecsandri, Pasteluri. Ediție îngrijită și prefață de Iulian Pruteanu-Isăcescu, Editura Muzeelor Literare, Iași, 2021, 78 pp.
Go to Top