Editura Muzeelor Literare Iași

Înființată în iunie 2013, în cadrul MNLR Iași, Editura Muzeelor Literare își dezvoltă activitatea editorială pe mai multe direcții, publicând:

  • opere ale scriitorilor clasici români, patroni ai muzeelor administrate de instituție;
  • traduceri în limbi străine ale clasicilor români (beneficiind de programul de rezidențe FILIT pentru traducători);
  • cărți care valorifică patrimoniul MNLR Iași și cel al culturii naționale; eseuri ale unor autori contemporani care reinterpretează într-o manieră autentică operele clasicilor;
  • revista „Dacia Literară”, într-un nou concept editorial.
  • Muzeul Național al Literaturii Române Iași continuă un proiect editorial FILIT început în anul 2023, invitând alți douăzeci și unu de autori români să scrie câte o povestire inspirată de unul dintre obiectele expuse în Muzeul Copilăriei în Comunism, în încercarea de a valorifica prin literatură memoria afectivă asociată astăzi cu „lucrurile mărunte” din viața copiilor de atunci. Mulțumim Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) care ne este partener în acest demers. sumar LUCRURI MARUNTE Copilaria in comunism -BT
  • Susținând dialogul între diferite forme de creație, Muzeul Național al Literaturii Române Iași a invitat zece autori români contemporani să scrie câte o povestire inspirată de o lucrare expusă în Galeria Artei Ieșene din Muzeul „Nicolae Gane”, redeschis în 2024. sumar PUNCTE DE FUGA
  • Indiferent că scrie în română sau în franceză, Gheorghe I. Brătianu o face într-un mod ales, care nu se mai întâlnește astăzi. Forța de sugestie a evocărilor sale de aici vine. Limpede, armonios și exact, nicidecum căutat, ci perfect natural, acest stil – o marcă a întregii sale opere – face din lectura acestor pagini nu doar o adevărată desfătare, ci și o lecție de înaltă ținută lingvistică.

    Alexandru-Florin Platon

    S-au împlinit 70 de ani de la sfârșitul tragic al istoricului de mare erudiție Gheorghe I. Brătianu, model de onestitate față de adevărul istoric, care, după cum afirma acesta în chiar ziua semnării Tratatului de la Paris (10 februarie 1947), „poate întârzia uneori, dar nu lipsește niciodată”

    Iulian Pruteanu-Isăcescu

    Gheorghe I. Brătianu, Portrete în istorie. Ediție îngrijită de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Prefață de Alexandru-Florin Platon, Editura Muzeelor Literare, Iași, 2023, 138 pp.
  • Scriitorul Vasile Alecsandri a trăit ca un adevărat „locuitor de la țară”, după propria-i mărturisire, retras într-o „pașnică singurătate”, în „sânul liniștii desăvârșite” de la Mircești, văzut ca un delicios Eldorado: „(…) pe lângă florile primăverii este una care pentru mine se deschide con amore: floarea lenii! O cultivez toată vara și o parte din toamnă. Cum sosește drăgălașa luna mai, eu închid dughiana și nu mă mai apropiu de tarabă… vreu să zic de biurou. Răsturnat pe un jilț american de verandă, gust de dimineață până-n seară acea dulce și fericită îndobitocire care se rudește cu cheful oriental; și mă ghiftui de verdeața câmpului. Je me mets au vert sau pe românește: mă dau la imaș”. „Vremea vremuește” și doar în cumplita iarnă, șezând locului lângă sobă, scriitorul își găsea liniștea și inspirația pentru a lua pana în mână: „Îmi rămâne perspectiva gurii sobei în căsuța mea de la Mircești, în timpul lungilor luni de iarnă. De-aș putea lucra, întemnițarea mea ar avea farmec, căci imaginația mea se dedă la evoluții nebune la vederea zăpezii”. Iulian Pruteanu-Isăcescu, Muzeul „Vasile Alecsandri”. Din istoria casei bardului de la Mircești. Prefață de Mircea Ciubotaru, Editura Muzeelor Literare, Iași, 2023, 162 pp.
  • În cadrul unui proiect editorial FILIT 2023, am invitat douăzeci și doi de autori români să scrie câte o povestire inspirată de unul dintre obiectele expuse în Muzeul Copilăriei în Comunism – parte din Muzeul Național al Literaturii Române Iași –, în încercarea de a valorifica prin literatură memoria afectivă asociată astăzi cu „lucrurile mărunte” din viața copiilor de atunci.   Mulțumim Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) care ne-a fost partener în acest demers.
  • De la deschiderea Casei Muzeelor încoace, cel mai fotografiat loc este, fără îndoială, sala „Rezervația de îngeri”, concepută de artistul vizual Felix Aftene și dedicată poetului Emil Brumaru. Nu au fost puțini însă nici vizitatorii care, inspirați și emoționați de acest spațiu muzeal, și-au exprimat dorința de a găsi la magazinul nostru de suvenire o carte de poezie semnată Emil Brumaru. În întâmpinarea dorinței lor, scoatem în lume astăzi o antologie „cu îngeri”...

    Nicoleta Dabija

Go to Top