-
Antologia reunește poveștile câștigătoare la Concursul Național „Ion Creangă” de creație literară – Povești, ediția 2026, organizat anual de Muzeul Național al Literaturii Române Iași. CATEGORIA COPII Emilia Teut: Cheile de rouă și prăpastia uitării Andreea Rusen: Fata care a readus echilibrul lumii Ana Dumitrescu: Pădurea Oglindită ADOLESCENȚI Cristina Bianca Mărculescu: Insula speranței Cosmina Maria Grecu: Lonni și Zâna Pădurii ADULȚI Angelica Manole: Dorințele împăratului Daniela Toma: Moș Ilie în fața adevărului Elena Mărunțelu: Poveste de Paște PREMII SPECIALE Nicolae Ariton (Tulcea): Povestea ciobanului turcit și a călătorilor stambulezi Ana Aiordăchioaie: Război sub stele Giulia Alexandra Deac: Piț, Diț și Hiț Irina-Teodora Marolicaru: Cântecul iernii -
Zile trăite este o evocare memorialistică în care Nicolae Gane reconstituie atmosfera unei epoci și chipurile unor personalități ale vieții culturale și politice românești. Scrise cu sinceritate și nostalgie, paginile volumului oferă cititorului o perspectivă autentică și nuanțată asupra societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. -
În cadrul unui proiect editorial FILIT 2025, Muzeul Național al Literaturii Române din Iași a invitat doisprezece scriitori ucraineni* să împărtășească experiența lor directă din războiul de apărare a Ucrainei împotriva invaziei ruse. „Unii scriitori au luat arma și au mers pe front pentru a-și apăra pământul. Alții își ocrotesc copiii, oferindu-le un viitor într-un loc mai sigur. Alții luptă pentru viitor aducând pe lume noi vieți. Poveștile de față nu sunt ficțiune, ci experiențe trăite zi de zi de scriitorii ucraineni, care transformă durerea în cuvânt și pierderea în memorie… Acest volum de povestiri conceput și publicat pentru prima dată în limba română reprezintă un exemplu viu de curaj, de vecinătate responsabilă și de luptă comună pentru dreptate – o dorință ca lumea să audă și să fie alături de Ucraina în cele mai întunecate vremuri. Textele nu pot fi citite cu indiferență. Ele vorbesc despre durere, dar și despre putere; despre pierderi, dar și despre ceea ce nimeni nu poate distruge: demnitatea umană și voința de a trăi. Dacă vor găsi ecou în inimile cititorilor români, își vor fi împlinit misiunea principală, aceea de a face literatura să devină o punte între popoarele noastre, într-un mecanism comun de apărare în fața războiului.” (Victoria Matiușa) * Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război: Kateryna Babkina, Roman Budanov, Serhii Demciuk, Tamara Duda, Aniuta Halperina, Olena Herasymiuk, Hanna Horodețka, Oleksandr Irvaneț, Pavlo Kazarin, Pavlo Matiușa, Valentyn Pospielov, Teia Sanina. Traducere de Mihai Hafia Traista. Cuvânt înainte de Victoria Matiușa. Volum coordonat de Victoria Matiușa, Florin Lăzărescu, Alex Popescu, Editura Muzeelor Literare Iași, 2025. -
„Eleganța și complexitatea abordării nenumăratelor planuri sub care poate fi lecturată natura și funcția memoriei și, mai ales, felul în care aceste aspecte interacționează cu tot ceea ce definește fenomenul artistic, ne demonstrează că incursiunea exploratorie a Cezarei Moraru ar putea fi înscrisă în seria cercetărilor edificatoare privind dinamica artelor moderne și contemporane.” (Prof. univ. dr. Cristian N. Ungureanu) -
Muzeul Național al Literaturii Române Iași continuă un proiect editorial FILIT început în anul 2023, invitând alți douăzeci și unu de autori români să scrie câte o povestire inspirată de unul dintre obiectele expuse în Muzeul Copilăriei în Comunism, în încercarea de a valorifica prin literatură memoria afectivă asociată astăzi cu „lucrurile mărunte” din viața copiilor de atunci. Mulțumim Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) care ne este partener în acest demers. -
În cadrul unui proiect editorial FILIT 2023, am invitat douăzeci și doi de autori români să scrie câte o povestire inspirată de unul dintre obiectele expuse în Muzeul Copilăriei în Comunism – parte din Muzeul Național al Literaturii Române Iași –, în încercarea de a valorifica prin literatură memoria afectivă asociată astăzi cu „lucrurile mărunte” din viața copiilor de atunci. Mulțumim Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) care ne-a fost partener în acest demers. -
De la deschiderea Casei Muzeelor încoace, cel mai fotografiat loc este, fără îndoială, sala „Rezervația de îngeri”, concepută de artistul vizual Felix Aftene și dedicată poetului Emil Brumaru. Nu au fost puțini însă nici vizitatorii care, inspirați și emoționați de acest spațiu muzeal, și-au exprimat dorința de a găsi la magazinul nostru de suvenire o carte de poezie semnată Emil Brumaru. În întâmpinarea dorinței lor, scoatem în lume astăzi o antologie „cu îngeri”...Nicoleta Dabija